Sunt meteosensibilă. Tu ce sensibilitate ai? Afară plouă și e frig. Îmi place ploaia, în doi, la o cană de ciocolată caldă şi ceva dulce. Doi prieteni, iubiți, frați, două suflete care se știu și pentru care lipsa cuvintelor nu aduce stânjeneală. Am început să iubesc ploaia când am reușit să o înțeleg. Cu frigul însă legătura e mai slabă. Mă gândesc când şi-a făcut apariția și această sensibilitate. Ca totul să fie perfect, mai și citesc cimitirul animalelor, carte care-mi face ciocolata caldă puțin amară.:)) Când am renunțat să citim, să ne bucurăm de liniștea căminului nostru, de noi. Văd oamenii fugind de ploaie, de ei, de casă, stand la tot soiul de cozi unde s-ar zice că se vinde fericire. Fericirea vine din noi, din iubirea față de noi, căci suntem sublimi. Mă gândesc la Bacovia, la poezia rar (plouă, plouă,plouă, vreme de beție, și s-asculţi puștiul, ce melancolie!) și nu plouă, e furtună, e atât de frumos sunetul ce vine de afară, cu muzică în surdină și prinsă-n ale mele gânduri demne de Baudelaire mă simt ciudat de bine, de parcă așa sunt de când mă știu, eu și cu mine. E sâmbătă și la mine poposesc pe weekend un cuplu vesel, îmi e dor și mie de jocurile iubirii, mi-e dor să mă cert pentru nimicuri doar că să ne împăcăm cu fast mai târziu, mi-e dor să mă plâng că iubitul meu nu face aia și aia, sau poate mi-e dor să-mi pese de cineva mai mult decât îmi pasă deja de oamenii dragi. Defapt mi-e dor de un sprijin necondiționat și de povești despre viitor. Mi-e dor de simplitate vieții în doi, dar nu mă plâng, pentru că acum duc o viaţăn’n trei cu cei mai perfecți masculi, unul afectuos și celălalt arțăgos.

I was wearing Choies jacket, Meli Melo sunglasses, Deichmann boots, handmade leather bag, Mango dress and no name awesome belt

Today’s quote: “There is no such thing as bad weather, only different kinds of good weather.”

I’m weather-sensing. What is your sensibility? It’s raining outside and it’s cold. I like rain, but when it’s in two, with a cup of hot chocolate and something sweet. Two friends, lovers, brothers, two people who know each other and for whom the lack of works doesn’t bring any discomfort. I began to love the rain when I managed to understand it. When it comes to cold, our bound it’s a bit weak. I wonder when this new sensibility made her way in. And for a great scenario, I’m also reading a horror book, pet cemetery, which makes my hot chocolate a bit bitter. :))
When did we stopped reading , enjoying the tranquility of our home, enjoying our own company.
I see people fleeing the rain, themselves, their homes, standing in all kinds of queues where they say it sells happiness. But happiness comes from within, from the love we offer to ourselves, because we are sublime. I think of Bacovia, his poetry “Rarely”, it’s great for rainy days. Outside is not raining, it’s a storm, and the sounds nature does are amazing, those sounds merged with the music which plays in the background of my home and my thoughts worthy of Baudelaire make float, i feel strangely good, it’s like forever I’ve been just me and my thoughts. It’s Saturday, and I have some friends coming over, a lovely couple, that makes me miss the games of love, the cuddling, the fights and the sweet reconciliations, I miss whining about my boyfriend, that he doesn’t do that or the other, hmm maybe I miss caring for someone more than I already carry for the close ones. In fact I miss to have an unconditional support and stories about how our future will be. I miss the simplicity of life in two, but I do’t complain, because now, I live a life in three with the most perfect males I could ever find, one caring and the other peevish.