Wrinkles and their story

De ceva timp, mă tot confrunt cu ideea de îmbătrânit. Anul acesta schimb prefixul, şi acest lucru mă îngrozeşte, pentru că cine sunt, este în contradicţie cu cine mi-am propus să fiu, încă din copilărie.. Dar oare câţi reuşim să fim cine ne-am propus? Cred că ne pierdem pe drum, sau poate găsim doar o alee mai înflorită pe care […]

Continue Reading

English fusion of colors

Îmi era dor de fratele meu, aşa că am plănuit o excursie să-l văd, în Leed, un oraş din Anglia. Cum avem nişte prieteni în Londra, ne-am gândit să vizităm puţin acest oraş turistic. Trebuie să spun, că inima mea aparţine încă Italiei, şi poate puţin şi New York-ului…însă Anglia nu este chiar ţara mea favorită. Vremea capricioasă a acestei […]

Continue Reading

Maturity and ambulant philosophy

Maturitate, afurisită mică, mă vizitezi în ultimul timp destul de des. Deşi nu o faci direct, eu ştiu că mă vizezi şi pe mine, sunt unul din oamenii, care încă mai opune rezistenţă. Amândouă ştim că nu pentru mult, ştim că în scurt timp te voi urma fără cale de întoarcere. Voi lasa jocurile copilăreşti deoparte şi mă voi prinde […]

Continue Reading

Dorinţa, defectul de proiectare al fiecărui om

Dorinţa e defectul de proiectare al fiecărui om, sau poate fiinţe. “Nu putem înceta să dorim, iar asta ne glorifică şi ne ucide. Dorinţa!” citat preluat din Eleganţa ariciului. Tind să mă las purtată prea tare de dorinţă, asta mă face impulsivă şi aeriană, aşa că am decis pentru un timp să rup “relaţia” cu dorinţa şi să fac un […]

Continue Reading

Sperante tomnatice

Îmi citeşti blogul, şi te redescoperi prin ochii mei, nu? Când scriu, şi nu scriu despre tine, te întristezi…dar nu spui nimic, ai vrea că tu să fii totul meu, ai vrea, în orice fac să fie bucăţi din tine, iar atunci când nu sunt nu e că te superi, e doar că sperai că şi acolo, în micul meu […]

Continue Reading

The beauty of Italy!

Sunt îndrăgostită de Italia, partea de sud, din moment ce partea nordică niciodată nu m-a impresionat la fel de mult. Sunt îndrăgostită de mâncarea lor, de oameni, de vegetaţie, de clădirile lor mici şi pline de flori în glastră. În city break-ul de 3 zile, am vizitat 3 oraşe care m-au făcut să-mi doresc să nu mai părăseasc Italia niciodată. În […]

Continue Reading

Tough gangsta spirit

E noapte, stelele sunt uimitor de frumoase şi Robbie Williams îmi urlă în urechi. Sunt bine, trebuie să fiu, pentru ceea ce mă aşteaptă acasă. Stelele, îmi aduc aminte de vacanţele cu ai mei. când eu, tata şi frate-miu, mergeam să vizităm cei mai fain bunici din tot universul. Mergeam la ei cu trenul, făceam în jur de 16h, aşa […]

Continue Reading

Don’t rush it, late it flow!

Nu-i da nume, nu grăbi lucrurile, ci pur și simplu lăsa-le să curgă. Fără limite, fără vârstă, fără cuvinte, fără șoapte, nici un contact vizual profund, doar tăcere și atingeri. Uneori, cuvintele sunt de prisos, când tot corpul țipă altceva, el țipă pasiune, el țipă intimitate, el țipă confort, și nu țipă, pur și simplu îți spune ca să știi, […]

Continue Reading

“Muttley” steals thoughts.

Am găsit aceste rânduri undeva şi am simţit nevoia să le fur, să le împart cu voi. Primăvară mi-a suflat în gânduri şi mi le-a împrăştiat atât de tare încât nici îndrăgostită să fiu, nu aş fi atât de incapabilă în a lega trei fraze coerente. “Există întotdeauna un punct în care drumul se bifurcă…fiecare din noi o apucă pe […]

Continue Reading

Date me, date Mihaela!

A trecut deja ceva vreme de când sunt “pe piaţă” să îi zicem. Am fost la destule aşa numite “întâlniri” cu ceva băieţi, şi zic băieţi, şi nu bărbaţi, pentru că aia sunt tare greu de găsit. Şi zic “întâlniri” întrucât n-am fost dusă la o cină, la o plimbare în parc sau la aşa numitele cocktail-uri. Sunt leneşă, recunosc, […]

Continue Reading

A drop in the ocean of people.

Am ajuns din nou la Viena și m-am îndrăgostit pentru a 2-a oara. Îmi place ca poți sa vezi la fiecare colt un om tatuat, un cuplu de gay, toate rasele la un loc, etc. Iubesc oamenii deschiși la minte. In acest amalgam de oameni as vrea sa ma pierd pentru tot restul vieții. Am fost la concert la AC/DC […]

Continue Reading

Living in 50% mode.

De ce 50% in viata? Tind sa învăț, sa fac, sa fiu și sa gândesc la 50%. Nu îmi place sa termin lucrurile, pentru ca nu îmi plac sfârșiturile. Asa ca atunci când sunt nervoasa, încerc sa ma controlez, când sunt fericita, încerc sa nu enervez oamenii cu fericirea mea exagerata. Când sunt îndrăgostita, cel mai mic gest ma poate […]

Continue Reading