Rânduri scrise în roz

Mereu asociez scrisul pe blog cu vinul și starea de nestare și asta se întâmpla pentru că, blogul a fost ustensila mea de evadare din nefericire. Prin scris am preschimbat gaura aia neagra ce mă mistuia pe atunci, în rozul ce-l port acum. Rozul, contrariatul roz, care pe mine personal, mă duce cu gândul la feminitatea aia exagerată, deloc plăcută […]

Continue Reading

Să cinstim femeia și primăvara

Și cum zici că te găsește începutul ăsta de primăvară dragă omule? Pentru mine luna Martie, pe langă că aduce începutul minunatei primăveri și ziua mamelor, aduce faliment. Dar ce lună nu-mi aduce mie faliment? Iubesc luna asta, pentru că mama mea e născută în prag de primăvară și alături de ea, o mână de oameni frumoși si dragi mie, […]

Continue Reading

Curajul accesorizării excesive

A trecut ceva vreme de când nu mi-am mai așternut gândurile aici și cumva îmi era dor..dar parcă altcumva îmi era frică să revin..frică că nu mai am nimic de spus, eu fără cuvinte, asta da ironie. Titlul postării face referire la curajul Monicăi, fata din spatele broșelor, lucrate manula, pe care încerc să le promovez, cât și la excesul […]

Continue Reading

Jurnal de seară

E 10 seara, a trecut și Sâmbăta. Am deschis geamul, să-mi savurez paharul de vin și mirosul ploii care tot amenință că vine. Când stai la bloc liniștea nu există. În loc să ascult ploaia, aud câinii lătrând, un pisic plânge mă chinui să nu cobor să-l racolez. Mi-am aprins o țigară, de ani buni nu mai fumez, voiam să […]

Continue Reading

Despre modă și nicidecum despre referendum

Simt nevoia să încep cu afirmația următoare “nu sunt o persoană care crede în biserică”. Dar totuși cred în ceva, fie el Dumnezeu, Buda, Alah, Shiva, destin, ceva-ul acesta nefiindu-mi clar precum lumina zilei, nu-l pot explica. În aceeași oală,  a celor neexplicabile este și iubirea, întrucât nici pentru iubire nu există o rețetă, este o reacție chimică, ceva astral, […]

Continue Reading

My first and forever lasting “love”

Știi ce iubesc eu cel mai mult? Mâncarea, firar ea afurisită de mâncare. De fiecare dată când îmi  povestește mama cât de tare iubeam mâncarea încă de copil, încep să râd în hohote. Deciiiii,  mereu îmi spunea că de mică iubeam să mănânc și că era imposibil să mănânce cineva ceva langă mine, fără să îmi dea și mie. La […]

Continue Reading

My dish, my choice!

E prima dată când simt nevoia acută sa vorbesc despre a fi vegetarian sau vegan. Recunosc că veganii și vegetarienii sunt puțin agresivi, însă încep să înteleg de ce. Eu am devenit vegetariană (în detaliu: lacto-ovo-pesto-vegetariană) acum 4-5 ani. Cred că a fost cea mai bună alegere cu putință pentru sănătatea și fizicul meu. Am ales asta, după ce mi-am […]

Continue Reading

Simple people crossing my path.

Mă păi dacă iubesc ceva, e omul simplu. Omul ăla care ştie munca de jos, omul care nu se ruşinează, ba chiar e mândru că face meseria ce o face. Omul ăla care cu zâmbetul pe buze spală vasele din care ai mâncat şi-ţi povesteşte de familie şi de cum face EA zidărie, că să-i cumpere fetei ei un laptop. […]

Continue Reading

I think of him, on the run…

  Munte, aer curat, foc în şemieu, vin, remi şi prieteni poţi cere mai mult? M-am deconectat în sfârşit de gândurile mele, zăpadă şi vântul rece au făcut imposibilă unirea cu amărăciunea imaginară care îmi dă impresia că mă stăpâneşte. Mă gândesc la el, pe fugă… Cumva mi-a mai ieşit din sistem, fie că am supra analizat conversaţiile mele cu […]

Continue Reading

The barefoot running craze

Bucuria de a alerga desculț prin iarba începe cu dorința de a fii tu însuți fără să-ți pasa de ceilalți, fără sa te simții constrâns de prejudecățile unei societati parvenite. Da-ti jos pantofii cu toc si fii libera, cum mi-a zis cineva intr-o dupamasa torida “sa fiu in locul tau, as alerga descult prin unirii”  si m-am intrebat de ce? […]

Continue Reading

Poetry reminds me of you!

Cândva, cineva mi-a trimis acest poem, a zis că citindu-l gândul i-a zburat la mine: “I ache for you. It’s three in the morning, and I’m grasping for an excuse not to call you. I used to be fearless. I used to be invincible. But now my fingers are fumbling for the empty space of your outline on my bed […]

Continue Reading